În zori, pe necuprinsa zare
Erau nori albi, ca niște inimioare;
Câteva păsări zburau spre soare,
Eu mă gândeam la barca-mi de salvare,
Iubirea pură, netrecătoare,
Ce mi-a dat și-mi dă putere mare,
Iubirea statornică, ce nu dispare
Și nu va dispărea, căci e nepieritoare.
I-am mulțumit bunului Dumnezeu
Pentru toate, așa cum fac mereu,
Căci este primul care m-ajută la greu!
Are grijă de sufletul curat al meu,
Mă ghidează pe al vieții traseu,
Mi-e Soare, Lună, Stea, Curcubeu,
Nu-i un clișeu, nu-i un clișeu;
Datorită Lui exist, sunt fericită eu!
Versuri ©️ Crisastemis / 2026
Din Volumul - Nimic fără iubire
Imagine - Gemini AI
Toate drepturile rezervate
©️ Crisastemis

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu