Aș vrea să fiu o portocală,
Fără coajă... goală,
Să muști din mine cu nesaț,
Să iei de braț iubirea,
Să faci un pas spre fericirea
Care te așteaptă după colț,
Căci primăvara-ți bate-n geam;
Aș vrea să mă ai, să te am,
Să fiu o floare albă pe un ram
De vise și speranțe,
Să îți ofer circumstanțe atenuante
De fiecare dată când greșești,
Căci te iubesc și mă iubești.
A vrea să am aripi îngerești,
Să zbor până la tine-n suflet,
Să te las fără răsuflet,
Să nu poți sta fără iubirea mea.
Aș vrea să mă trezesc în zori
Cu tine în brațe,
În triluri de privighetori,
Să ne pictăm iubirea în culori,
Să fim strălucitori ca soarele,
Să topim zăpezile,
Să fie calde toate iernile.
Aș vrea să schimbăm
Nopțile triste în sărbători,
Să desenăm pe cer sute de stele,
Să distrugem păturile negre de nori,
Să fim producători de energie,
Să mai trăim o mie de ani
În lumină și iubire.
Aș vrea să fiu mereu a ta,
Iar tu să fii al meu, toată viața,
Să nu ne despărțim,
Indiferent ce s-ar întâmpla;
Și aș mai vrea
Să punem încuietori noi la ușă,
Căci inima-mi jucăușă nu vrea
Ca cineva să ne deranjeze
Când sufletele noastre
Vor să viseze fără încetare
La călătorii pe mare, pe uscat,
Cu iubirea lângă noi, pe timp nelimitat!
Toate drepturile rezervate
✍️ © Crisastemis
Din Volumul - Dincolo de cuvinte
