Printre versuri, printre cuvinte

Cu tine în suflet, iubite,
Mă plimb printre versuri, printre cuvinte,
Vreau să-mi aduc aminte la bătrânețe
De tot ce-am făcut la tinerețe.

Pe piscuri semețe adesea ajung
Când florile de crâng se usucă,
Îmi vine dor de ducă în alte lumi
Când nu-s verzi ramurile de măslini.

De luni până luni mă rog să nu fie furtuni,
În clipele deșarte culeg frunze moarte
Și le duc la reciclare,
Mă doare inima când nu e soare
Pe străzile aglomerate în zori de zi.

Pe cer sunt nori cenușii,
Dar eu alerg prin lanuri aurii de grâu,
Traversez oceanul
Cu geamantanul plin de fantezii,
Fac punți de legătură între noi,
Pun liniuțe de unire
Între fericire și împlinire.

Cu tine în gând iubite
Fac slalom printre amintiri,
Strâng petale de trandafiri
Ca să le pun pe perna-ți moale
Când buzunarele inimii nu-ți sunt goale.

Nu mai e jale pe pământ
De când a intrat ura în mormânt,
Iisus a iertat păcatele tuturor,
Eu am iertat păcatele trădătorilor.

Iubirea-i sentimentul cel mai înalțător,
Am să scriu despre ea pân-am să mor!
E-atât de ușor să dăruiești un zâmbet,
Să spui cuiva o vorbă bună... !

Cu tine iubite ajung până la Lună,
Până dincolo de stele,
Suntem ca două inele de foc,
Ardem, ne topim pe loc,
Dar ne aprindem iar
În fiecare zi din calendar.

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Vise în culori