Când îți sărut buzele întredeschise,
Mângâie-mi pleoapele închise
Și tâmplele ninse, în tăcere,
Fă-mă să uit de orice durere.
Te rog să oprești timpul în loc
Pentru câteva minute
Când îngerii mă miruie pe frunte
Și Dumnezeu
Îmi șterge lacrimile mărunte
De pe obrajii calzi,
Nu vreau să cazi în capcana tristeții
La miezul nopții sau în pragul dimineții.
Te rog să dai la o parte mantia ceții
Care vrea să-ți acopere inima
Când nu ești sigur de iubirea mea,
Lasă-mă în continuare
Să te însoțesc pe orice cărare
În pagini de povești,
Căci știu că mă iubești.
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Între margini de hotare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu