Adăpostește-mă

Adăpostește-mă pentru o noapte
Sau măcar pentru o zi
Într-un colț ascuns al inimii tale
Când se aud cântece de jale
De la capătul pământului;
Hai să folosim aripile vulturului
Sau ale porumbelului păcii,
Să zburăm spre fericire,
Să ne legăm sufletele
Cu mii de fire roșii de mătase
Să trăim clipe frumoase;
Vreau să-i fim subjucați iubirii,
Oricum am fost frați de suferință,
Ne-am lovit adesea de neputință;
Dacă vom avea mai multă voință
Dumnezeu ne va împlini orice dorință.

Adăpostește-mă iubitul meu
În sufletul mare al tău
Când vântul suflă rău
Și nu am unde să mă duc,
Inventează un truc, fă o minune
Să nu mă îndepărtez de tine;
Puține ceasuri au rămas
Până când nu voi mai avea glas
Nici măcar putere
Să fac ce îmi dictează inima;
Adăpostește-mă în casa ta primitoare
Când e furtună pe mare
Și bărcile salvatoare nu mai ies în larg,
Doar știi cât îmi ești de drag!
Fă-mi o singură dată pe plac,
Acum când nu pot să tac,
Ți-am spus de atâtea ori
Că fără tine, pentru mine
Nu există primăveri, nici veri însorite,
Doar tu poți să îmi aduci
Zâmbetul pe buze, iubite!

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Între margini de hotare