Cui îi pasă?

De tine, de mine, îi pasă cuiva?
Sunt sigură că Tatălui Ceresc Îi pasă
Când dorul de copilarie
Pe umerii încovoiați ne apasă,
Sau când ne-acoperă umbra deasă
A tăcerii și a durerii.

Când suntem departe de casă
Inimile nu ne lasă în pace,
Sufletele ne sunt posace;
Azi, tristețea ca o pisică toarce,
Unica speranță zace într-un sertar
Ca o frunză uscată pusă în Ierbar.

Dar am să mă joc din nou cu focul
Ca să ațâț norocul, să vina-n calea ta,
Să îți recapeți încrederea în viață,
Să ți se umple cu bucurii imense inima;
Mie îmi pasă de tine,
Doar ești jumătatea mea!

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Gânduri printre rânduri