Nimic nu mi se pare greu

Aseară, când soarele-a plecat 
spre asfințit,
A început să plouă,
Din palmele amândouă 
mi-am făcut căuș
Să pregătesc culcuș
Pentru un fior de iubire jucăuș
Ce se plimba ca un cărăbuș
Prin sufletu-mi cuprins de dor;

Pân' la revărsatul zorilor
Am ținut luminile aprinse
Pe-al inimii mele coridor
Ca să îmi fie mai ușor
Să trec de noaptea zbuciumată;

Dintr-o dată s-a făcut tăcere,
Furtuna gândurilor negre
A dispărut din mintea mea,
Mi-am dat jos bluza de pijama
Și mi-am luat un tricou cu decolteu
Să vadă iubitul meu că sunt frumoasă
Și când stau acasă,
Căci în curând îi voi fi mireasă.

Azi, stropii mari de ploaie
S-au prefăcut în boabe de rouă,
Natura s-a îmbrăcat în haină nouă,
Ghioceii, din somnul greu s-au trezit
Și pe loc au înflorit,
Copacii au înmugurit, iarba a încolțit
Și s-a înmulțit cu repeziciune
Pe fiecare pășune.

Ce bine-mi pare că este primăvară!
Fericirea nu poate să dispară
Ca o nălucă orice s-ar întâmpla.
Chiar daca-ar veni taifunul
Nimeni nu-mi poate fura
Steluța norocoasă pe care Dumnezeu
A pus-o deasupra mea.

Când mă ia în brațe iubitul meu
Nimic nu mi se pare greu,
Sărutu-i dulce ca mierea
Mă face să uit de durerea pricinuită
De trecerea timpului;

Culoarea văzduhului se schimbă uneori
Dar îngerii păzitori ne veghează,
Inimile noastre dansează
Pe muzica iubirii neîncetat,
Pe aripi de vise zburăm
De la un capăt al lumii până la celălalt.

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Puterea iubirii infinite