Bunul meu samaritean

Azi, când zările-s senine
Vorbește-mi despre tine,
Spune-mi ce ai mai făcut
De când nu ne-am văzut,
Ce vânt te-a mai bătut,
Pe unde ai mai umblat,
Câte țări ai colindat?

Prin câte orașe ai poposit,
De câte ziduri te-ai lovit,
Prin câte amintiri te-ai rătăcit
Din zori până la asfințit?
Ai fost mai fericit decât ți-ai dorit?
Ai dăruit mai mult decât ai primit?

Ți-a lipsit ceva în perioada aceasta grea?
Ți-a fost dor de al meu zbor de rândunea?
Ai simțit nevoia să-ți pui fruntea
Lângă fruntea mea
Când a nins cu flori de gheață
În fiecare dimineață?

Spune-mi în față tot ce te doare,
Îndreaptă-ți privirea către soare,
Razele strălucitoare să îți pătrundă
În inima blândă, în sufletul bun,
Lacrimile să ți se transforme
În baloane de săpun...

Eu vreau să-ți spun că nu te-am uitat,
Cu tine-n suflet am colindat prin vise,
Am pus într-un sertar al inimii mele
Toate sentimentele, emoțiile,
Paginile scrise despre noi,
Despre tot ce ne-a legat pe amândoi.

Când noaptea vine
Mă cuprinde dorul de tine,
Îmi vine să strig cu voce tare
Că te iubesc cu disperare...
Nu există bariere sau hotare
Pe care să nu le pot trece,
Nimeni nu mă poate întrece
La inventat povești;
Știu că mă dorești cum te doresc,
Îmi amintesc cu drag mereu
Cum și eu la rândul meu
Am plâns adesea pe umărul tău.

Azi, la început de an,
Cântă-mi la noul tău pian
O melodie de iubire,
Vreau să te sărut în neștire,
Să te fac să uiți de vremea de afară,
Să crezi că deja e primăvară
Și începe să răsară primul fir de iarbă;

Fă-mi o salbă de mărgele
Din câteva stele de argint,
În brațe vreau să te cuprind
Să nu îți mai dau drumul
Chiar dacă va veni taifunul,
Bunul meu samaritean...

Ia-mi din suflet o parte din alean,
Pune iubirea pe strune de vioară,
Rămâi cu mine astă seară
Și-n zilele care vor urma,
Vreau să-mi trăiesc viața
Doar în compania ta.

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Poeme de amor