Acum, și-n viețile viitoare

Aș vrea să fiu o floare de cais
Să îți apar în fiecare seară-n vis,
Să crezi că ești în Paradis
Când geamul ți-e deschis în dormitor;

De-aș ști că sufletul ți-e plin de dor,
Aș alunga de pe Cerul Iubirii orice nor,
M-aș așeza jos, pe al tău covor,
Ți-aș ține de urât, mi-ai fi interlocutor,
Am scoate la lumină amintirile vechi;

Ca-n vremurile frumoase
Mi-aș pune cireșe la urechi
Și busuioc în păr,
Să trec mai ușor de orice emoție,
Să stăpânesc fiecare fior...

Aș vrea să-mi fii izvor de sănătate,
Să beau din tine pe nerăsuflate Apă Vie,
Să îmi lungesc viața cu o mie de ani,
Să stăm sub castani înfloriți
Când suntem chinuiți de gânduri negre;

De ar veni mai repede primăvara
Nu mi-ar mai păsa de sănioara
Cu care mă dau iarna
Ca să nu uit de copilărie,
Am pleca împreună într-o călătorie
În jurul lumii... De mi-ai fi ghid,
Aș face zid în preajma ta,
Ca nimeni să nu mi te ia;

De ți-ai lipi inima de inima mea,
Aș arunca batistele cu lacrimi
Din buzunare,
Aș face-o casă cât mai aproape
De-ale fericirii hotare,
Căci vreau să fiu cu tine-acum,
Și-n viețile viitoare!

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Poeme de amor