Dorul și Dorința

Pe-o plajă scăldată de soare
Erau două inimioare,
Una plutea, alta dansa,
Briza mării le mângâia,
O pasăre măiastră le cânta
Din zori până în seară;

De la-nceput de primăvară
Până la sfârșit de vară, cerul era senin,
Universul se bucura din plin
De iubirea care se simțea din depărtare.

Pe plaja întinsă de la capăt de lume,
În fiecare zi câte-o minune se întâmpla,
Cupidon ajuta cuplurile frumoase
Să își facă zeci de case, 

Nu castele de nisip.

Pe plaja unde timpul s-a oprit
Iubirea ajungea într-un minut
De la punctul zero până în Infinit,
Valurile de plăcere erau de nestăvilit.

Pe plaja minunată, la asfințit,
Dispăreau toate lacrimile de granit,
Dorul umbla nestingherit gol pușcă
Pe lângă Dorința ce se bucura 

Ca o rățușcă
De apele limpezi în care se îmbăia.

Pe plaja fierbinte de la Răsărit
Două suflete pereche s-au întâlnit,
Iubirea s-a lipit ca timbrul pe scrisoare
De țărmul liniștit de mare
Dintr-o poveste nemuritoare.

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Punți de legătură