Punctul de plecare

Parc-a trecut o veșnicie 

De când a dispărut 

Parfumul de iasomie!

Ploile și frunzele uscate 

Vor să-mi țină companie

În toamna aceasta cenușie.

Când noaptea vine 

M-apucă dorul de tine, 

Fiorii dragostei îmi dau târcoale,

Se plimbă de la deal la vale

În fiecare minut, 

Cu tine în suflet și în gând 

Drumul spre fericire

Nu mi se pare greu de străbătut.

În clipele-mi de visare 

Tristețea e o sală goală de-așteptare,

Iubirea e punctul de plecare

Spre o senină zare;

Barca-ți de salvare mă așteaptă

Ca de fiecare dată 

La țărmul unei mări liniștite...

Abia aștept să te strâng în brațe iubite!

Autor ✍ Crisastemis 

Din Volumul - Muguri de iubire