Nu vreau să mă vindec de iubire,
Vreau să rămân în amintire
Ca o victimă a lui Amor,
Sufletu-mi plin de dor
Îmi spune să nu mai merg ușor
Pe drumul întortocheat al vieții
Căci anii bătrâneții vor veni oricum;
Nu vreau să mă vindec de tine acum,
Poate într-o viață viitoare, da,
Dar nu știu dacă inima mea
Îți va da voie să evadezi din ea,
Nici conștiința-mi nu cred că m-ar lăsa
Să renunț de bunăvoie la ceva
Ce mi-am dorit de ani întregi;
Sper că-ntr-un târziu ai să-nțelegi,
Nu trebuie să mai alergi după himere,
Trebuie să te mulțumești
Cu-a mea tandră mângâiere,
Cu sărutu-mi dulce, fagure de miere;
Nu vreau să-ți spun "Adio!"
Ci doar "La revedere!"
Căci rând pe rând
Se dezleagă din mistere,
Se dezleagă din mistere,
Iubirea nu-mi va pricinui nicio durere
Dacă vei reuși să te vindeci de tăcere.
Autor ✍ Crisastemis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu