Frumosule cu chip îngeresc,
Vreau să-ți spun că te iubesc.
Pe aripi de vise,
Cu tine-n gând plutesc
Din zori până în seară,
În mine-i primăvară mereu,
Tu ești floarea parfumată
Din grădina sufletului meu!
Pe Cerul Speranțelor, nu e niciun nor,
Săgeata lui Amor îmi arată
Pe unde trebuie să merg,
Dar eu vreau să zbor
Ca o egretă cu aripi larg deschise
Spre al dragostei decor.
Mi-e inima ușoară ca un fulg de nea,
Curând, am să o pun în palma ta,
Abia aștept să-ți simt
Buzele dulci ca mierea
Lipindu-se de gura mea!
Frumosule cu nume de Sfânt,
Când ninge sau când plouă,
Eu nu mă mai frământ, ci cânt,
Dansez ca o frunză în vânt,
Mă ridic de la pământ
Fără să îmi iau avânt;
Pentru tine inventez orizonturi noi, senine,
Desenez pe foi veline munți și coline,
Drumuri fără serpentine,
Creionez cu mintea râuri cu ape cristaline
În care-mi clătesc ochii ca să văd mai clar
Lacrimile de mărgăritar
Care-ți inundă arar cămara inimii;
De-ai știi câtă fericire aduci în viața mea,
Sufletul ți-ar tresălta de bucurie,
Ai scrie versuri de dragoste și dor,
N-ai mai vedea lumea în alb-negru,
Ci color... !
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Muguri de iubire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu