Seminuditate

Tu mă dezbraci de temeri,
Mă îmbraci în primăveri,
Raze aurii de soare
Îmi pui pe-a fericirii cărare.

Când în ochii tăi privesc
Mii de stele strălucesc
Pe cerul iubirii în miez de noapte,
Flăcări și focuri se aprind
Când în brațe te cuprind.

Ești atât de minunat!
Ca un crin alb, parfumat,
Om cu suflet curat,
Te port în gândurile mele neîncetat,
N-am să renunț la tine niciodat'.

Tu mă dezbraci de îndoieli,
Îmi dai speranțe
Când am restanțe
La examenele cu viața;

Mi-e senină dimineața
Când buzele tale șoptesc "Te doresc",
Apele tulburi se limpezesc,
Păsările ciripesc, viscole nu viscolesc,
Nu mai ninge, nu mai plouă,
Lacrimile se prefac în boabe de rouă.

Când îmi spui vorbe de-amor,
Mi-alungi din suflet orice nor,
Mă ridici pe culmi semețe,
Mă faci să uit de tristețe.

Tu mă dezbraci de tăceri,
Îmi oferi totul fără să îmi ceri nimic,
Zeci de sărutări și mângâieri primesc
Atunci când îți spun "Te iubesc";

Chipul tău îngeresc
Nu aș putea să-l uit vreodată,
Ești ca o icoană pictată
Pe inima-mi imaculată,
Iubirea ta mi-e poartă spre Infinit,
Vis implinit, Orizont nemărginit.

Tu, scumpul meu iubit,
Mă dezbraci de mine
Și mă îmbraci în tine,
Sunt fericită că te am,
Dulce balsam al sufletului meu,
Te-am iubit, te voi iubi mereu.



Autor ✍Crisastemis
Din Volumul - Poeme și Dileme