O romanță de iubire

Cântă-mi o romanță de iubire
Acum, când toamna a venit
Și răsăritul mi se pare asfințit,
Spune-mi că nu au murit fluturii dragostei
Chiar dacă florile de tei s-au scuturat;

Cântă-mi cu sufletul înflăcărat
Despre sărutul pe care mi l-ai dat
În seara când m-ai luat de mână
Și am zburat până la stele
Iubirea vieții mele...

Cântă-mi despre ghiocei și micșunele
Când prunele sunt coapte
Și fetele nemăritate prepară mustul
Din struguri tămâioși,
Vorbește-mi despre oamenii frumoși
Cu chip blând ca al tău,
Pune-o liniuță lungă de unire
Între vechiul "Tu" și noul "Eu".

Cântă-mi dragul meu
Un cântecel de dor,
Spune-mi vorbe de amor,
Treci peste orice bariere
În toamna asta plină de mistere;

Cântă-mi cu plăcere o melodie lină
Când luna se oglindește în ape,
Sărută-mă pe pleoape,
Mângâie-mi părul de abanos,
Adu prinos iubirii
Căci mugurii fericirii mele vor înflori
De fiecare dată când îmi vei zâmbi;

Spune-mi că-mi vei fi scut de apărare
Când va fi furtună mare,
Când va ploua și va tuna,
Promite-mi că nu mă vei uita;

Cântă-mi despre primăvara mea și-a ta,
Recită-mi poeme despre un "El" și o "Ea",
Dă-mi în dar raze de soare,
Aprinde luminile strălucitoare
De pe a iubirii cărare.


Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Poeme și Dileme