Străpunge-mi inima Amor,
Cu o săgeată plină de dor
Din arcu-ți vechi, călit de vreme,
Știi câte poeme ți-am scris,
Pentru mine, nu ești doar un vis!
Vino, bate-mi în a inimii ușă,
Nu mă mai ține pe tușă,
Nu vreau să-mi pun cenușă în cap
Nici să sap tranșee,
Tu ai singura cheie
Care deschide Poarta Fericirii.
Trandafirii s-au uscat,
Salcâmii s-au scuturat,
Dar eu nu te-am uitat,
Mă gândesc la tine neîncetat.
Vino... pe un cal înaripat,
Să mă cucerești ca altădat',
Fă slalom printre castane și ghinde,
Aprinde Focul Dragostei;
Dă-te cu parfum de tei,
Strânge-mă în brațe dacă vrei,
Lasă-mi inima să se agațe
De inima-ți mare
În care strălucește o rază de soare.
Te-aștept pe-aceeași netedă cărare
Din povestea mea nemuritoare,
Fii-mi drobul de sare, bucata de pâine,
Măcar până mâine seară.
Când treci prin codrul cu frunza rară
Fii blând ca zefirul de primăvară,
Nu lăsa pe nimeni
Să te oprească din drum,
Să te oprească din drum,
Ușa casei mele e deschisă
Pentru tine-acum.
Pentru tine-acum.
Apropie-te încetișor, nu face tam-tam
Ca stropii de ploaie care-mi bat în geam,
Am nevoie de iubire ca de un balsam
Când vântul desfrunzește fiecare ram.
Vreau să te am cum te-am avut,
Căci sufletul mi-a renăscut de zeci de ori
Din cauza calzilor fiori pe care mi i-ai dat
Pe timp îndelungat.
Vino, zeu neînfricat,
În zori, când nu sunt nori,
Sau pe înserat, când stelele apar
Și luna de mărgăritar se plimbă
Pe bolta de cleștar,
Fii piatra de hotar cum ai fost mereu,
Baza fiecarui poem al meu!
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Muguri de iubire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu