Toamna iubirii

În noaptea aceasta crudă de toamnă 

Fă-mă să uit că sunt o doamnă,

Prefă-te că ești un adolescent,

Aprinde becul cu filament din inima mea,

Lasă dragostea să ne înconjoare,

Să ne prindă-n plasa-i mare.

În zilelele urâte, fără soare,

Când ploaia ne va bate tare în ferești,

Să-ți amintești de roua din zori,

De primăverile cu cer fără nori,

Să nu lași fluturii fericirii noastre 

Să zboare,

Să pui hotare între noi și lumea toată,

Doar tu să beneficiezi 

De dragostea-mi curată.

În toamna aceasta ruginie,

Aprinde o făclie în numele iubirii,

Fă-mi covoare din frunze de nuc 

Ca să nu mă usuc pe picioare 

Când ești la mare depărtare de casă,

Lasă-mi un trandafir roșu pe masă 

Să-i simt parfumul suav 

Când dorul de tine pe umeri mă apasă.

În sunete magice de acordeon

Leagă-te de mine cu un cordon,

Nu rupe săgeata lui Cupidon,

Fii gentilom, poartă-te cu mănuși,

Intră în viața mea pe ce uși vrei tu,

Nu-mi răni sufletul, nici inima,

Fă din noaptea aceasta grea

O noapte de vis,

Du-mă pe aripi de iubire direct în Paradis.

 Autor ✍ Crisastemis 

Din Volumul - Poeme și Dileme