Se-apropie octombrie cu brumă,
Cu nori de humă și de pluș,
Voi agăța tristețea de un arcuș de vioară,
Mă voi plimba seară de seară prin oraș
În căutarea zâmbetului tău gingaș;
Cântece de greierași parcă aud
Când calc pe covorul ud din frunze uscate;
A plouat noapte de noapte,
Pe străzile alăturate
Copacii dezbrăcați suferă în tăcere,
Parcă cerșesc o blândă mângâiere
De la soare; Mă doare inima când văd
Prea mult prăpăd în jurul meu,
Mi-e greu să cred
Că am să merg curând
Pe covoare din petale de flori,
De când nu te-am văzut
Au trecut primăveri și veri,
Speranțele-au plecat pe drumuri
Care duc spre nicăieri,
Ziua de ieri, e ca cea de azi,
Nu știu mâine ce va urma,
Dar știu că toamna a venit
Cu pași repezi de la Răsărit,
Un asfințit făr' de sfârșit îmi va părea
Fără tine viața mea.
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Poeme și Dileme
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu