Tu ești un vers, eu sunt o melodie,
Cuvinte dulci aștern adesea pe hârtie
Pentru inima-ți mare și bună,
Eu te iubesc până dincolo de Lună,
Tu mă iubești până dincolo de soare,
Iubirea noastră-i biletul de eliberare
Din a iernii închisoare;
În clipele de disperare
Ne învârtim în cercuri polare
Ca să înghețăm durerile din noi,
Împărțim totul la doi;
Amândoi suntem la fel,
Iubirea noastră nu ține de portofel.
Suntem două rime îmbrățișate,
Putem trece peste orice calamitate,
Clopotul fericirii noastre bate
La timp potrivit,
Am sfărâmat munți de granit
Cu iubirea care ne-a unit,
Vom pluti mereu prin Infinit
Cu iubirea care ne unește,
Flacăra dorinței va crește zi de zi,
Vom pleca împreună în multe călătorii,
Căci vremea bună va ține noi;
Vom face parte din aceeași poezie,
Vom străluci ca două stele
Din a Iubirii Galaxie,
Vom emana în jur parfum de iasomie,
Nu vom rămâne în anonimat
Ca două pietre aruncate în Râul Uitării
De pe un pod suspendat,
Iubirea ne-a salvat
Și ne va salva întotdeauna,
Ura, otrăvitoare ca mătrăguna
Nu are ce să caute între noi,
Suntem lăstari de soi,
Din doi eroi, se vor naște tot eroi.
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Poeme și Dileme
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu