E ora când răsare luna,
Cununa de stele de diamant
Înfrumusețează cerul îmbrăcat
În albastru metalizat;
E ora când liniștea coboară
Pe scara interioară a casei inimii mele,
Ochii-ți rotunzi ca mărgelele
Se oglindesc în ochii mei;
Scântei, focuri, se reaprind,
Lumânările parfumate de pe podea
Se sting în tăcere
Împrăștiind în jur miros de trandafiri;
E ora când nu te miri
Și nu mă mir de nimic,
Și nu mă mir de nimic,
Viața, ca un loz în plic câștigător
Ne-a adus în dar câte-un fior de dor
Și un mosor pe care-i înfășurată
Dragostea; E ora ta și a mea,
Dragostea; E ora ta și a mea,
Sunt clipele noastre de fericire
Și de împlinire.
Și de împlinire.
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Supradoze de iubire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu