Nu știu ce m-aș face fără tine,
Iubirea ta îmi face și rău și bine,
Dorința mă ridică,
Singurătatea mă doboară,
Singurătatea mă doboară,
De nu ești lângă mine
În fiecare zi și seară;
În fiecare zi și seară;
Dorul de tine mă omoară puțin câte puțin,
Mi-agăț tristețea de-o ramură de măslin
Ca să-mi golesc inima de venin,
Sufletul îmi arde ca un foc,
Nesiguranța își face loc în mintea mea
Dacă nu te pot vedea.
Ce m-aș face fără mângâierea ta?
Sunt dependentă de ea,
Doar tu îmi încălzești inima
Când soarele pleacă spre apus;
Lacrimi mari de fericire
Din ochii mei s-au scurs
Când în brațele-ți iubitoare
Prima dat’ m-ai strâns,
Lacrimi amare, vărs neîncetat
Când tu iubite ești plecat;
Știu că mă iubești, că nu m-ai uitat,
Eu te păstrez în sufletu-mi imaculat
Ca pe o stea de diamant,
Ți-am jurat credință pe vecie,
Iubirea-mi pentru tine nu e o fantezie,
E o făclie aprinsă care arde cu putere;
Tu ești singura mea avere,
Comoara inimii mele,
Ochii tăi ca două stele
Sunt oglinzile în care mă privesc,
Nu știu ce m-aș face fără tine,
Prea mult te iubesc!
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Aromă de amor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu