A fost iubire și va fi

În clipe crunte, de îndoială,

Îmi amintesc de ochii-ți negri

Ca de smoală,

De buzele-ți roșii, cărnoase, 

Ca două căpșuni gustoase;

În clipe triste, reci,

Te caut pe poteci neumblate,

Încerc să deschid 

Ușile blindate ale tăcerii,

Să sparg lacătele de oțel ale durerii.

În fiecare zi cu raze de soare aurii

Sap un tunel în mintea mea,

Culeg o floare de nu-mă-uita 

Și o pun în vechea-mi glastră,

Deschid o fereastră spre cer,

Privesc cu încredere spre viitor.

În diminețile nu prea senine, 

De dor și de amăgire pline,

Mă plimb cu gândurile în trecut, 

Încerc să mă ridic de prin ruine...

Mi-e dor de tine, de noi,

De clipele divine petrecute în doi!

În liniștea apăsătoare a serii,

Te caut în Caietu-mi cu memorii,

Ești în fiecare literă, în fiecare cuvânt,

Dulce balsam pentru sufletu-mi frânt.

A fost iubire… mai este încă

În inima-mi ce nu a împietrit 

Ca o stâncă,

Sufletu-mi bun și iertător 

Se-adapă dintr-un izvor nesecat 

Cu Apă vie;

A fost iubire și o să fie 

Cât voi trăi pe-acest pământ,

Sentimentele-mi profunde pentru tine

Nu se vor risipi în vânt;

De mâine, n-am să mai vărs 

Lacrimi de argint,

Am să te-aștept în pragul casei 

Zâmbind,

Căci știu că vei veni în curând,

Trandafirii din Grădina Fericirii 

Din nou vor înflori,

Sufletele noastre nu vor mai fi pustii,

Iubirea ne va aduce-n inimi bucurii.

Autor ✍ Crisastemis 

Din Volumul - Aromă de amor