Eu sunt aceea care te-a iubit,
Cu care ai ajuns aproape de Infinit,
Sunt singura persoană
Care nu te-a mințit,
Care nu te-a mințit,
Ai fost blagoslovit de Dumnezeu
Când eu am îngenuncheat
Când eu am îngenuncheat
Și m-am rugat de mii de ori
Să vezi cu ochii limpezi luminile din zori;
Eu sunt aceea, cu care până ieri
Ai mers pe cele mai netede cărări,
Furtuni n-au existat pe tărâmul fermecat
Pe care am pășit demult, împreună;
Mi-aduc cu drag aminte
De plimbările sub clar de lună,
De vremea bună,
Care ținea mereu cu noi,
Care ținea mereu cu noi,
Câmpul cu trifoi era întotdeauna verde,
Izvorul din care beam apă
Era limpede și dulce;
Uneori, ne întâlneam
La câte o răscruce de drum,
Uneori, ne întâlneam
La câte o răscruce de drum,
Evadam câteva ore de pe pământ,
Pluteam pe aripi de iubire,
Dansam ca frunzele în vânt;
Tremuram ca o piftie
Când simțeam parfumu-ți de iasomie
Pe pielea-mi catifelată,
Eram singura fată
Care te iubea nebunește.
Care te iubea nebunește.
Astăzi, te iubesc mai mult,
Pulsul îmi descrește
Când nu ești lângă mine,
Scriu pe foi veline tot ce simt,
Te caut prin gânduri, prin amintiri,
În fiecare anotimp, căci nu,
Nu mai e timp de pierdut,
Fiecare minut e prețios,
Iubitul meu frumos!
Tu mă ridici de jos când cad,
Eu sunt iubita ta, cu suflet cald,
Cu mine ajungi când vrei până la stele,
Căci strălucesc ca ele, datorită ție,
Iubirea noastră este o făclie
Care arde neîncetat,
Iubitul meu cu zâmbet minunat,
Și suflet blând, curat!
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Aromă de Amor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu