Ce anotimp frumos!

Sărbătoarea fericirii e în toi,

Se-aud cântece de cintezoi,

Trag o cortină albă peste timp,

Gândul îmi zboară la Eros 

Și la zeii din Olimp;

Ce anotimp frumos e primăvara!

Se lasă liniștea seara,

Dar vioara inimii mele nu tace,

Mugurele iubirii se desface,

Mantia tristeții e ruptă în fâșii,

Puful de păpădii se risipește în zare

Acompaniat de trilurile

De ciocârlie și de privighetoare.

Coboară lin din Univers

Câte un vers frumos despre iubire,

Cuvintele duioase plutesc în neștire

Deasupra păturilor pufoase de nori;

Maiestuoșii crini și bujori

Emană un parfum de vis,

Grădinile-s pictate

În cele mai superbe culori;

Miroase a flori de iasomie,

Iarba e verde pe câmpie,

Natura e îmbrăcată într-o nouă ie,

Ce miracol... ce feerie!

Inima-mi tresaltă de bucurie,

Sufletul mi-e învăluit de lumină,

Privirea mi-e senină ca zarea albastră

Pe care o privesc de la fereastră.

Autor ✍️ Crisastemis 

Din Volumul - Aromă De Amor