Bate vântul, stârnește furtuna,
Iubirea noastră e numai una,
Luna apare pe cer când vrea ea,
Flacăra dorinței, arde-n inima mea.
Nu pot uita privirea ta,
Mare adâncă, mă scald în ea,
Rază de soare ce mă-ncălzeste,
Stea de aur care strălucește.
Sufletul tău, e acoperișul meu,
În tine mă ascund când îmi e greu,
Ești aerul proaspăt
De care am nevoie mereu;
Iubirea ta e haina mea,
Mătase fină și catifea,
Cojoc de lână ce-mi ține de cald
În iernile geroase, când totul e alb.
Tu ești zarea mea senină,
Mă îmbraci în lumină
În nopțile întunecate,
Îmi limpezești apele tulburate;
Tu îmi iei din suflet orice durere,
Ești fagure dulce de miere,
Îmi oferi clipe infinite de plăcere,
Ești adiere blândă de zefir,
Parfum suav de trandafir.
Tu ești pătura de cașmir
Cu care mă învelesc
În toamnele cu ploi reci,
Când amintirile mă răscolesc.
Ești viața, fericirea mea,
Cu tine, nimeni nu se poate compara;
Tu nu ești doar un vis, ești o realitate,
Ești drumul meu deschis, spre Paradis.
© Crisastemis
Din Volumul 💘 În brațele lui Eros
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu