Iubirea ne ocupa tot timpul,
Nisipul din clepsidră
Parcă dispărea de fiecare dată
Când scânteia din privirea ta
Mă aprindea ca pe o torță,
Nu mai aveam forță,
Nu puteam să îți rezist
Chiar dacă purtam pe degete
Inele cu pietre de ametist
Aducătoare de noroc,
Trebuia să joc
După cum îmi cântai tu,
Sufletul meu îți aparținea,
La fel și inima mea;
Cu tine, nimeni nu se asemăna,
Până și florile păleau în fața ta,
Erai ceva de vis; Coborâsei parcă
Dintr-un colț de Paradis
Când soarta a decis
Să ne întâlnim, să ne iubim,
Tu, un anonim, eu, o tipă amuzantă
Din spatele unui pseudonim.
Cum mă sărutai tu,
Nimeni nu mă săruta,
Aș vrea ca buzele-ți dulci ca mierea
Să se lipească iar de gura mea,
Aș vrea să simt mângâierea ta,
Să-ți aud vocea divină,
Să trag o cortină peste timp,
Să ne bucurăm de viață
Iubindu-ne cu disperare
în fiecare anotimp;
Eu n-am să-mi schimb
comportamentul,
Am să rămân
aceeași tipă sinceră, bună,
Îndrăgostită de tine,
de soare, de lună,
N-am să stârnesc
nicio furtună-n inima ta,
Căci tu ești fericirea mea;
Cum eram noi, nimeni nu era,
Tu, steaua mea de aur,
Eu, cerul tău albastru de catifea,
Nu ne-am ascuns iubirea
După nicio perdea,
Nu ne-am folosit de clișee,
Nu am copiat pe cineva,
Povestea mea și-a ta
Nu se poate compara
Cu povestea altora;
Cum suntem noi, nimeni nu va fi,
Iubirea noastră nu se va sfârși!
Toate drepturile rezervate
Crisastemis
Din Volumul - Frontiera iubirii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu