Fără buton de Oprire

Mi-e dor de gura ta, 

Căpșună coaptă, dulce acadea,

Mi-e dor de sărutarea-ți pătimașă,

De privirea-ți gingașă, 

De fața-ți drăgălașă, 

De sufletu-ți sensibil, 

De zâmbetu-ți irezistibil...

Aș vrea să fiu cu tine, 

Departe, în exil, 

Să ne iubim cât mai mult posibil,

Doar știi că timpul este ireversibil!

Mi-e dor de soarele cald 

Al primăverii, 

De peronul vechi al Gării de Est,

Unde ne întâlneam în prag de seară...

Inima mea parcă zbura

Când Eros, timid de noi se-apropia,

Dragostea îmi atingea 

Corzile sensibile,

Pulsul mi se mărea, 

Ritmul cardiac o lua razna,

Săgeata albastră sărea de pe șine,

Fiorii iubirii 

Se plimbau prin mine 

Cu viteza luminii,

Ciulinii Bărăganului

Dispăreau din peisaj

Când eram cu tine în voiaj, 

De duminică până joi;

Uneori, dormeam 

Sub cerul liber amândoi,

Nu ne era frică de furtuni, de ploi,

Ziua, ne încălzea soarele,

Noaptea, stelele ne țineau de urât, 

Iarba verde, ne era așternut...

Dimineața ne trezeam îmbrățișați,

Eram doi îndrăgostiți nevinovați,

Ne lăsam dominați de pasiune,

De iubirea care era în ascensiune;

Timpul a trecut cu repeziciune,

Neîncrederea ne-a provocat în suflete 

Câte o mică leziune, 

Tristețea, ne-a ținut din când în când 

Sub presiune,

Totuși, ne-am bucurat de iubire 

Când și cât am vrut noi...

Azi, scriu pe foi veline tot ce-am trăit,

Te-am iubit, te voi iubi până la Infinit,

Datorită ție, am devenit mai bună,

Dar inima-mi nebună plină de iubire, 

E ca o telecomandă 

Fără buton de Oprire.

Toate drepturile rezervate

✍️ © Crisastemis

Din Volumul - Frontiera iubirii