vineri, 9 februarie 2018

Mugurii fericirii

Când te trezești în zori 
Și îmi zâmbești,
Imediat mă cucerești,
Când mă privești 
Cu ochii-ți ștrengărești
Și mă săruți cu pasiune, 
Fără să te mai oprești,
Mă simt ca o prințesă 
Dintr-o carte cu povești.

Când îmi spui că ți-a fost dor 
De șoaptele-mi duioase de amor,
Plutesc deasupra fiecărui nor,
Sufletul mi-e ușor ca un fulg de nea,
Săgeata lui Cupidon 
Mă duce cu ea departe,
În lumea magică a viselor;
Iubirea ta mă face să zbor, 
S-ajung până în al nouălea cer, 
Unde timpul nu este efemer.

Când îmi vorbești despre noi doi 
Și-mi mângâi umerii goi, 
Uit de furtuni, de dârele de noroi 
Lăsate de tristețea, care până mai ieri, 
Mi-a așezat pe umeri grele poveri;
De dragul tău, azi dimineață, 
Am aruncat durerea peste zări, 
Căci vreau să mă scald cu tine 
În oceane de plăceri.

De când iubirea ta, 
A bătut la fereastra mea,
Am uitat de vremea rea de afară;
În mine e primăvară-n fiecare seară,
Pe cerul de smarald 
Strălucesc stele de diamant,
Luna răspândește raze de argint curat;

Când te văd lângă mine în pat,
Nu-mi vine să cred 
Că tot ce mi-am imaginat
În vremurile tulburi de altădat', 
Acum se întâmplă cu adevărat'!
Demult, eram ca un crin uscat 
Pe malul unui râu surpat,
Dar ploaia iubirii m-a plouat,
Dumnezeu mi te-a dat 
Ca pe un dar binecuvântat.

Ești atât de implicat 
În povestea noastră de iubire!
Eu am fluturi în stomac, 
Nu știu ce să fac, 
Nu pot să vorbesc, dar nici să tac;
Simt de ceva timp, 
Că-n grădina inimii mele
Încep să răsară flori de liliac, 
Mugurii fericirii, încet se desfac,
Datorită ție, 
Pot să calc pe frunzele uscate 
Ale toamnelor reci, nu prea bogate,
Pe care le-am petrecut în singurătate.
Cu cheia iubirii tale, pot deschide 
Când vreau eu zecile de lacăte, 
Ușile blindate, porțile spre libertate;

Alături de tine, 
Trăiesc clipe minunate, de vis,
Tu ești drumul meu spre Paradis! 
Deja am emis în Univers
Gândurile-mi frumoase, pline de sens.
Ador fiecare fior intens pe care-l simt 
Când brațele tale mă cuprind
Și flăcările dragostei 
Se-aprind în inima mea.

Mă-ntrebi adesea 
Dacă vreau să fiu mireasa ta;
Normal că da! Te iubesc 
Așa cum îmi iubesc viața,
Nu te-aș da pe nimeni altcineva!
Iubirea ta e un bibelou 
Pe care-l păstrez 
În inima mea, ca pe un trofeu;
Tu ești tabloul meu electric 
Cu mii de siguranțe,
Ești lumina de pe Tărâmul feeric, 
Unde niciodată nu e întuneric.


Toate drepturile rezervate 
© Crisastemis
Din Volumul - Dincolo de cuvinte


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu