Timpul iubirii

În clipele de singurătate

Stau și ascult marea vuind,

Păsările-n cor cântând...

Îmi amintesc fiecare cuvânt 

Pe care mi l-ai spus 

Când soarele lui august 

Pleca spre apus;

Pe țărm eram doar noi și luna,

Inima-mi bătea ca nebuna,

Furtuna și părerile de rău

Se instalaseră deja în sufletul meu,

Căci timpul trecea prea repede

Iar noi aveam 

Atât de multe lucruri de făcut... !

Aș fi vrut să opresc timpul,

Să nu se mai scurgă 
Nisipul din clepsidră,

Să nu mai fie cerul noros! 

Mi-aș fi dorit ca tristețea 

Să nu mă mai tragă în jos 

De pe scara înaltă a fericirii,

Să păstrăm razele iubirii 

În sufletele noastre,

Să ne bucurăm 
De zări senine, albastre.

Seară de seară,

Gândurile-mi zboară la tine

Și la minunată vară
Petrecută împreună;

Mi-e dor să ne ținem de mână,

Să ne sărutăm sub clar de lună,

Să ne iubim 
Pe vreme rea sau bună,

Mi-e dor de noi, 
De clipele petrecute în doi!

Mi-e dor de tine de luni până joi, 

De vineri până duminică,

Lumea-mi pare atât de mică!

În fiecare dimineață

Mi se pare că inima-mi îngheață,

Că timpul iubirii s-a scurtat,

Că nimic nu mai e la fel ca altădat'!

Când nu ești lângă mine

Simt că mai am puține zile de trăit,

Totul e din ce în ce mai neobișnuit,

Încă nu m-am obișnuit cu lipsa ta,

Mi se pare viața grea...

Rău mă doare inima,

Săgeata iubirii tale a rămas în ea,

Sufletul mi-este pustiu,

Cerul de azur, acum e străveziu,

Fluturele nostru liliachiu

Nu mai poate să zboare,

E cuprins de disperare.

Îmi ești nelipsit din gânduri,

Îți compun versuri 
Cu, sau fără înțelesuri,

De dorul tău 
Mă scufund în ape tulburi

Din noapte până-n zori...

Îți scriu nenumărate scrisori

Când cad ninsori după ninsori,

Vreau să citești printre rânduri,

Să înțelegi că nu te-am uitat,

Că te iubesc cu adevărat.

Când simt că mă doboară
Clipele grele,

Mă strecor cu mintea 
Printre stele

Ca să iau puțină lumină din ele,

Să îți aprind lampadarul inimii, 

Căci știu că ai să vii...

N-am să te mai las să pleci,

Vom sta zeci, sute de ani
Împreună, 

Ne vom muta pe Marte, 

Pe Lună, sau pe Jupiter,

Vom lăsa în urmă
Timpul trist, efemer!

© Crisastemis 

Din Volumul - Dincolo de cuvinte