Șase nopți și o zi

În ochii tăi, mă pierd adesea 

Ca în albastrul Infinit,

Ajung în lumi necunoscute, 

Unde nu există asfințit;

În brațele tale, stau uneori

Ca într-o grădină cu flori,

Parfumul tău seducător,

Îmi umple inima de dor.

Iubirea ta-i ca un izvor curat

Din care beau cu sete, pe înnoptat,

Dar când sunt singură în pat,

Mă simt ca grâul secerat,

Cad imediat în prăpastia disperării,

Pe cerul meu de-azur, 

Apar dintr-o dată norii.

Când ești la mii 

De kilometri depărtare

Îmi pun zeci de semne de-ntrebare,

Căci lipsa ta mă doare tare;

Din iubire prea mare, 

Mă topesc ca o lumânare,

Citesc povești nemuritoare 

Ca să uit de supărare;

Sunt ca o floare, mă usuc,

Singură cuc... 

Nu știu încotro s-o apuc!

Oare mă mai iubești ca la-nceput?

Îți amintești de drumul 

Străbătut împreună,

Pe ploaie, pe viscol sau pe furtună?

Mereu te țineam de mână

Ca să treci de fiecare clipă grea 

Din viața ta,

Eram două punți de legătură,

Iubirea noastră era 

Ca o garnitură care ne unea;

Oare te doare inima, 

Când e departe de inima mea?

Ești fericit, dacă te simți iubit 

De altcineva?

Eu nu pot renunța la iubirea ta,

Doar la tine mă gândesc...

Dimineața când mă trezesc

Îmi dau seama cât de mult te iubesc,

Sunt ca un fluture în zbor, 

Iubire pentru tine 

Mă duce aproape de cer, 

Mă face să uit de iarnă și de ger;

Când sunt cu picioarele 
Pe pâmânt,

Îmi simt trupul tremurând,

Aud vântul șuierând, 
Marea fremătând,

Văd cum nămeții de zăpadă

Blochează fiecare stradă

Pe care noi am trecut, 
Cândva, demult.

Iubite, azi, am încercat ceva, 

Am vrut să-mi resetez memoria,

Dar creierul meu, tot pe tine te vrea,

Sufletul meu, de-asemenea...

Tu ești primăvara din inima mea,

Ești cer senin și soare blând; 

Știu că vei veni-n curând, 

Pe aripi de iubire,

Ca să-mi aduci câteva raze de fericire;

Pentru tine, mă voi îmbrăca

În straie albe de mătase,

Vom privi stelele luminoase

Și Luna de cleștar,
Ca în luna lui Cireșar,

Vom petrece 
Șase nopți minunate,

Și o zi plină de magie,

Îți voi aduce-n suflet bucurie!

N-am să fac nicio regie,

Am să mă port ca de-obicei

Chiar dacă-n părul meu castaniu

Au apărut câteva fire noi de ghiocei;

Am să fiu naturală, dar nu banală,

Căci iubirea-mi colosală, 

Pe care-o port în inimă

Doar pentru tine, neîncetat,

Va face ca timpul petrecut în doi,

Să fie în curând nelimitat!

Toate drepturile rezervate

© Crisastemis 

Din Volumul - Dincolo de cuvinte