Ca în povești

Tu, îmi curgeai demult prin vene,
Ca în poveștile cu Feți Frumoși 
Și cu Ilene Cosânzene,
Erai în lacrima-mi de sub gene,
Chiar și în ridul adânc
Dintre negrele-mi sprâncene.

În verile superbe indiene,
Erai un trandafir cu petale galbene,
Aveai gust de pepene...
În nopțile toride hawaiene,
Erai o apă curgătoare,
Coborai agale, de la deal, la vale, 
Îmi ieșeai în cale 
Odată cu răsăritul de soare;

Cât te iubeam! 
Te așteptam cu drag în fiecare zi,
Cu brațele deschise, la poarta inimii,
Sufletul meu plutea deasupra lumii,
Înceta subit zgomotul furtunii 
Din mintea mea, când vedeam fața ta!

Mă gândesc la tine mereu, 
Eros, micul meu zeu!
Fiorul tău, mă face 
Să m-aprind instantaneu, 
Sunt ca un foc, ard de dorință, 
Nu pot sta pe loc;
Tu, ești plin de culoare, 
Ca un curcubeu,
Inima ți-e ca un mugure violaceu 
Care-nflorește 
Când zăpada tristeții se topește.

Tu îmi curgeai prin vene până ieri,
Azi, te scalzi cu mine în ape limpezi,
Nopți la rând, dimineți și amiezi,
Bem cu nesaț din al fericirii izvor,
Parfumul tău este la fel de seducător.

Nu pot să te măsor, 
Dar pot să te-nconjor 
Cu toată dragostea,
Oricum, săgeata ta e-n inima mea
De când te-am cunoscut,
Te iubesc mai mult ca la-nceput!



Toate drepturile rezervate 
© Crisastemis
Din Volumul - Anotimpuri