Iubește-mă mereu!

Iubește-mă în prag de iarnă

Când cerul începe să cearnă

Din sita timpului palide ninsori

Peste grădinile cu flori;

Privește-mi ochii strălucitori

În nopțile pline de stele

Când cântecele de viori

Ajung până dincolo de nori;

Sărută-mă pe suflet 

Dimineața-n zori,

Când soarele răsare 

Și luna dispare-n ceață,

Când Munții de gheață se topesc;

Oferă-mi un zâmbet ștrengăresc

Care să mă facă să plutesc,

Căci te iubesc cum n-am iubit,

Te voi iubi așa cum ți-ai dorit,

Îmi ești Univers și Infinit!

Ridică-mă pe culmi semețe

Ca-n frumoasa noastră tinerețe,

Dă-i binețe sufletului meu,

Ține-mă departe de tot ce-i rău,

Iubește-mă mereu, 

La fel cum te iubesc eu!

Toate drepturile rezervate 

© Crisastemis

Din Volumul - Anotimpuri