Ecoul iubirii 💖

Ecoul iubirii

Ceaţa s-a aşternut din nou

Peste-al iubirii trist ecou,

Mi-e dor de tine,

Inima-mi te strigă cu putere,

Vino acum sau mâine,

Nu mai pot aştepta,

Am nevoie de iubirea ta!

Amintirile cu tine dintr-o dat' apar

Şi-mi pun sufletul pe jar,

Iar mă tulbură tăcerea,

Vântul îmi bate în fereastră,

Trandafirii din glastră s-au uscat;

Stau în pat, cu trupul nemişcat, Cu ochii ațintiți la tavanul lat, Mă pierd în visele de altădat'; Parcă suntem la un Bal mascat, Eu, o fată timidă...Tu, Un băiat frumos, înalt... Aştept să mă inviţi la dans, Dar tu mă ţii iar în suspans! Lacrimi ca de smarald cad Peste sufletul meu cald, Mă învăluie neliniștea, Mă doare tare lipsa ta!
Tristeţea a venit în grabă, Mă simt ca o roabă a iubirii, Ca o prizonieră a nefericirii; Dar ştiu că vei veni, Nici tu nu poţi trăi

Fără iubirea mea, Lumea ta n-ar avea farmec De n-aş face eu parte din ea!

Toate drepturile rezervate

© Crisastemis

Din Volumul - Castele de nisip