Mai bine ne-am iubi 💖

Mi-e dor de fiecare secundă 

Petrecută cu tine,

Mi-e dor de câteva clipe senine, 

Iubitule, mi-e dor de tine... ! 

Inima mea plânge, 
Nu se poate abţine,

Eu, parcă mor, 
Lacrimi cristaline curg iar

Pe trotuarele care acum
 îmi par străine;

Pe drumurile dintre tine şi mine

M-am lovit de-atâtea ori 
de zeci de pietre,

M-am dărâmat ca un perete

Care nu mai are stâlpi de susţinere,

M-am otrăvit cu tone de fiere,

Dar parcă nu mai simt durere;

Am devenit imună, 
sunt ca o capcăună,

Noaptea, urlu ca o nebună, 

Dar nu m-aude decât o rază de lună,

Trebuie să mă agăţ de câte o minciună,

Ca să îmi fie-odihna bună;

Mă mint că mă iubeşti, că dormi 

În braţele-mi, în care te rătăceşti,

Dar m-am rătăcit deja eu 
într-o prăpastie,

Într-un defileu... 
Sunt moale ca un jeleu,

Nu mai sunt un panaceu;

Uneori, fac Cerere scrisă la Dumnezeu,

Îl rog să te aducă pe drumul meu,

Chiar dacă în inimă te am mereu

Şi-n mine te-am sădit ca pe un pom,

Pe tine, iubite om...

Tu m-ai făcut să uit de mine,

Mă topesc, iubindu-te pe tine,

Sunt ca o lumânare de ceară, 

Inima mea zbiară, vrea iubirea ta...

Sunt ca o mare răscolită de valuri,

Ca o pasăre mică printre vulturi;

Tristeţea m-a zăpăcit,

Ca un pumnal inima mi-a rănit;

Iubite, tu m-ai secătuit ca pe un râu,

Nu pot să mai ţin în frâu 

Iubirea care nu-mi dă pace,

Simt că am mii de ace 

În sufletu-mi nevinovat

Care din pricina suferinţei zace...

Iubite, de ce nu vrei să facem pace?

Decât să-ncepem un razboi

Care-ar dura o viaţă întreagă între noi,

Mai bine ne-am iubi amândoi!

Toate drepturile rezervate © Crisastemis

Din Volumul – Iubire fără sfârșit

Inițial, această poezie avea titlul 

<<Cerere scrisă la Dumnezeu>> 

dar am făcut altă poezie cu acest titlu...

Spun acest lucru pentru că în curând pot apărea 

zeci de cereri scrise la Dumnezeu... 

Cei care mă copiază știu  despre ce vorbesc... !!!