Călători

Călători prin viață, călători prin timp,

Facem popasuri prin fiecare anotimp;

Ne rătăcim adeseori 

Pe drumuri ce nu-s presărate cu flori;

Ne balansăm după cum bate vântul,

Străbatem în lung și-n lat pământul

Cu mințile aglomerate,

Cu sufletele-mpovărate...

Călători tăcuți, prin multe trecuți,

Cu ochi obosiți, cu tâmple cărunte,

Cu griji cât un munte,

Căutăm acea punte de legătură 

Între noi și fericirea fără măsură...

Uităm că vremea trece-n zbor,

Prezentul de azi, mâine e viitor;

Cum ne așternem, așa vom dormi,

Bine de vom face, bine vom găsi... !

E ideal în pace a trăi,

A ne iubi necondiționat semenii,

A-i ajuta, desigur, la nevoie,

Cu inimile deschise, de bunăvoie;

Nu doar de sărbătorile religioase 

Trebuie să facem fapte frumoase, 

Ci de câte ori putem; Totul e să vrem,

Să vrem... să vrem... să vrem!

Versuri © Crisastemis 

Din Volumul - Nimic fără Iubire 

Toate drepturile rezervate