Pe ploaie, pe vânt,
Din iubirea-ți mare îmi fac veșmânt,
Acoperiș, refugiu minunat,
În care stau ca-ntr-un palat...
Mi-e cald și bine-n brațe la tine,
Trăiesc momente magice, divine,
Ca în poveștile nemuritoare
Ce nu au parte de uitare...
Când îmi dai o sărutare
Pe cerul vieții mele se face soare,
Timpul stă pe loc subit,
Nu mai e deloc grăbit.
Tu, comoara sufletului meu,
Mi-aduci bucurii mereu,
Îmi dai speranțe mii,
Schimbi în roz tot ce e gri.
Pe vreme frumoasă ori furtunoasă
Inima-ți primitoare îmi e casă
Luminoasă, curată,
Spațioasă, nu aglomerată.
Autor © Crisastemis
Din Volumul - Magia condeiului
Versuri originale 💯 Crisastemis
Muzica + restul, Suno AI & Crisastemis
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu