Fie noapte, fie zi

Frumos e omul cu sufletul curat, 

Cu inima deschisă neîncetat,

Plină de iubire și de bunătate,

Omul care din ce are împarte;

Tatăl Sfânt de fericire-i face parte,

Are grijă de-a sa sănătate,

Chiar și de moarte îl scapă,

Îl trece peste orice învolburată apă.

Frumos îi șade oricărui creștin 

Să își ajute-aproapele măcar puțin,

Să-i pese de necazurile altora,

Să-și țină când trebuie gura...

Să nu critice, să nu bârfească, 

Mintea-i, rele să nu urzească,

Să fie cinstit, cumpătat,

Nu după lucruri materiale ahtiat!

Frumos e omul pe care te poți bizui

La orice oră, fie noapte, fie zi,

Mă refer la frumusețea interioară, 

Nu la cea efemeră, exterioară... !

Frumos e omul cald, blajin,

Are în el ceva minunat, divin,

Cinste lui! Sigur crește-n Ochii Celui

Care ne-a creat, Dumnezeu Adevărat.

Autor - Crisastemis 

Din Volumul - Printre rânduri