Dulce vis

Ce frumos a fost
Când s-a oprit din mers timpul anost
Și-a răsărit pe cerul vieții mele soarele!
Brațele tale-au devenit subit
Culcușu-mi cald,
M-ai sărutat pe buzele uscate
Până când au dispărut senzațiile ciudate
Și gustul fad al tristeții în neant;

Într-o clipă s-au evaporat
Caii verzi de pe pereții inimii mele,
Îngerii mi-au pictat pe umeri aripioare,
Dumnezeu a pus deasupra mea
Un noian de stele strălucitoare
Ca să-mi lumineze orice drum,
Orice cărare spre Infinit
Cu tine de mână, dragul meu iubit!

Ce fericiți am fost
Când a venit primăvara grațioasă
Îmbrăcată în rochie albă de mireasă
Ca să ne ajute să construim
Prima casă de poveste
Aproape de înălțimile celeste!
Iubirea noastră, prețioasă zestre,
Ne-a fost, ne este alinare,
Balsam, terapie, vindecare,
Nesfârșită sărbătoare,
Colț de Paradis, poezie, dulce vis.

Autor - Crisastemis
Din Volumul-Poezii scrise cu penița inimii