Din dragoste

Superbe răsărituri 

Văzut-au ochii mei
Când au privit în ochii tăi
În zorii dimineților senine!

Gust de amandine
Avut-au nopțile nebune
Petrecute de noi doi
Ca-n pagini de povești
Cu zâne bune și cu eroi.

Ca doi muguri de soi
Din dragoste am înflorit
Când a plouat cu stele necontenit
În Grădina Bucuriei, pe-aleile căreia
Ne-am plimbat când am dorit.

La pieptul tău
Ca un copil m-am cuibărit
În fiecare seară
Când soarele pleca spre asfințit...

M-ai iubit cu intensitate,
Te-am adorat ca pe o zeitate,
Prin vise colorate de mână am colindat,
Pe aripi de fericire am zburat
De la un capăt al lumii până în celălalt.

Niciun jurământ n-am încălcat,
De nicio promisiune n-am uitat,
Iubirea noastră nu se va sfârși,
Peste timp va dăinui.

Îți voi fi oază de lumină,
Îmi vei fi izvor cu apă cristalină,
Nicicând nu mă voi sătura
De frumusețea, de dulceața ta.

Autor - Crisastemis
Din Volumul-Versuri cu, sau fără sensuri