M-am cățărat pe-un munte de vise
Și am lăsat ferestrele deschise
În sufletu-mi aprins de dor
Ca să-mi aduci un strop de apă de izvor
Să-mi potolească setea de amor.
Am adormit pe-un nor de pluș
Când vioara inimii tale avea arcuș
Și strune sănătoase
Din care răsunau cântece frumoase.
Mi-am pus fiorii dragostei
Pe-o ramură înflorită de tei
Și razele speranței pe aripi de porumbei
Ca să ajungă la tine vrei nu vrei
Regina Fericirii cu alaiul ei.
Ți-am presărat petale de lumină în cale
Să poți ocoli pietrele rostogolite la vale,
Să nu te mai lovești de ziduri ireale
În nopțile mult prea banale.
Am pus vin dulce în pocale
Și te aștept să vii
Ca să petrecem clipe ideale
Ca în poveștile de altădat';
Te iubesc mai mult ca niciodat'!
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Între vis și realitate
Și am lăsat ferestrele deschise
În sufletu-mi aprins de dor
Ca să-mi aduci un strop de apă de izvor
Să-mi potolească setea de amor.
Am adormit pe-un nor de pluș
Când vioara inimii tale avea arcuș
Și strune sănătoase
Din care răsunau cântece frumoase.
Mi-am pus fiorii dragostei
Pe-o ramură înflorită de tei
Și razele speranței pe aripi de porumbei
Ca să ajungă la tine vrei nu vrei
Regina Fericirii cu alaiul ei.
Ți-am presărat petale de lumină în cale
Să poți ocoli pietrele rostogolite la vale,
Să nu te mai lovești de ziduri ireale
În nopțile mult prea banale.
Am pus vin dulce în pocale
Și te aștept să vii
Ca să petrecem clipe ideale
Ca în poveștile de altădat';
Te iubesc mai mult ca niciodat'!
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Între vis și realitate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu