Iubire cu adevărat

Pe câmpul cu maci și flori de mușețel
Aș vrea să stăm puțintel la soare
Când liniștea nu e apăsătoare
Și păsările călătoare
Zboară nestingherite prin văzduh.

Pe-un nor din puf de păpădie
Aș pluti într-o veselie
Cu tine iubite în dreapta mea
Să nu vină furtuna de nisip din Africa,
Sau frigul de la Polul Nord,
Căci nu vreau să se închidă
Nicio gară, niciun port sau aeroport!

O oră de sport pe zi amândoi de-am face
Te-aș învăța s-arunci cu ace cu gămălie
Într-o scăfârlie goală
Desenată pe-o coală argintie de hârtie,
Să uiți să folosești cuvântul "melancolie".

O mie de luni aș sta în umbra ta
Să îți păzesc spatele de lumea rea
Care vrea să îți răpună
Inima bună și sufletul minunat
În care există iubire cu adevărat.

Toate drepturile rezervate 

© Crisastemis
Din Volumul - Vise trădate