Mi-am lăsat sufletul să zboare
Și a ajuns în palma ta
Într-o noapte înstelată
Cu cer albastru de catifea.
Mi-am lăsat dorul la ușa ta
Când luna de argint
În râul lacrimilor mele se oglindea,
Și a ajuns în palma ta
Într-o noapte înstelată
Cu cer albastru de catifea.
Mi-am lăsat dorul la ușa ta
Când luna de argint
În râul lacrimilor mele se oglindea,
Și l-ai rugat să stea;
I-ai dat să bea
Un strop de apă vie
Din Cupa Fericirii
Pe care o țineai în mâna ta.
Mi-am lăsat un voal alb ca de mireasă
I-ai dat să bea
Un strop de apă vie
Din Cupa Fericirii
Pe care o țineai în mâna ta.
Mi-am lăsat un voal alb ca de mireasă
Pe prispa-ți de la casă
Într-o după amiază furtunoasă
Și l-am găsit pe perna-ți parfumată.
Mi-am lăsat inima curată
Să facă ce vrea ea
Și s-a lipit de inimioara ta;
Nimeni nu va putea
Să ne fure dragostea!
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Vise în culori
Într-o după amiază furtunoasă
Și l-am găsit pe perna-ți parfumată.
Mi-am lăsat inima curată
Să facă ce vrea ea
Și s-a lipit de inimioara ta;
Nimeni nu va putea
Să ne fure dragostea!
Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Vise în culori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu