Versuri de dor și de iubire

Din călimări albastre
Zboară fluturi albi spre cer,
Versuri de dor și de iubire
Traversează timpul efemer.

Din nori vineții cad steluțe argintii
Pe străzile aproape pustii,
Vântul bate în ferești,
Iubite drag, unde ești?

O plapumă de omăt ca în povești
Acoperă jumatate din București,
Te caut prin gânduri, prin vise,
Ferestrele-s deschise în sufletul meu;

Îmi amintesc de tine mereu,
Am fost adesea împreună în turneu,
Eu îți căram valiza cu amintiri,
Tu-mi aduceai buchete de trandafiri;

Ca doi musafiri la Masa tăcerii
Stăteam uneori la ceasul serii
În mijlocul fierbinte al verii,
Valurile mării erau zbuciumate,
Inimile noastre minunate
În straie de lumină erau îmbrăcate;

Noapte de noapte
Priveam Luna de porțelan,
Fredonam cântece de-alean,
Tu te comportai ca un timid puștan,
Eu ca o puștoaică îndrăgostită,
Când mă sărutai rămâneam încremenită;

Iubirea noastră nu avea limită,
Nici bariere, nici hotare,
Era scrisă cu litere de aur
În sufletele noastre strălucitoare
Și-n pagini de povești nemuritoare.

Azi nu e soare pe-a liniștii mele cărare,
Mai e puțin și dispare alt an,
M-a luat pe sus Crivățul siberian,
Gerul m-a pus să-mi scot
Hainele groase de la naftalină,
Iarna s-a așezat ca o regină
Pe jilțu-i înghețat de fier forjat;

Să știi iubite că nu te-am uitat,
Mă gândesc la tine neîncetat,
Îngerii păzitori m-au anunțat
Că drumul spre Fericire nu este blocat,
Barca de salvare nu s-a scufundat,
Podul de Flori nu s-a dărâmat;

Mâine în zori
Am să-mi pun pe umeri aripi de cocori,
Am să zbor până la ușa ta,
Să mă aștepți cu-n ceai cald de fructe
Sau cu o cafea!
N-am să-ți aduc în dar un fulg de nea,
Ci doar dragostea imensă din inima mea!


Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Punți de legătură