Ninge... !

Ninge peste noi cu flori,
Petale de ghiocei
Iar ni se lipesc de tâmple,
Frunțile ni se încruntă
Când vântul cântă cu voce gravă;

Ninge peste frageda otavă,
Prin grădini și pe câmpii,
Sacul cu bucurii e pe jumătate plin,
Mai avem puțin și schimbăm macazul,
Trebuie să ardem gazul până la Anul Nou;

Toamna s-a retras la depou,
Vara face plajă în maiou
Pe un țărm îndepărtat de mare,
Primăvara a rămas blocată în parcare.

Ninge peste noi în vise, cu raze de soare,
Cu diamante și cu mărgăritare,
Arșița-i plecată în deplasare
Ca păsările migratoare.

Ninge la sfârșit de calendar
Pe drumul liniar dintre Apus și Răsărit,
Ninge cu versuri de dor și de iubire
Din albastrul devenit alb Infinit.

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Muguri de iubire