Ca într-un vis real

Am să-ți lipesc de suflet raze de lumină
Și-am să te învelesc
Cu frunze de pătlagină și de sulfină 
Când toamna îmbrăcată-n  crinolină  
Îți va bate în ferești...

Am să te las să-ți oglindești chipul
În ape limpezi de cristal,
Ca într-un vis real, norii se vor risipi,
Nimic nu va mai fi la fel...

Am să îți cânt un cântecel de dor
În fiecare seară, iubito, ca o floare rară
Cu parfum de primăvară
Ce-mi bucură enorm inima...

Nu voi uita nicicând
Ziua când ne-am cunoscut,
O zi superbă,
Cum alta n-am mai avut;

Trupul tău frumos, mersu-ți de felină,
Buzele-ți roșii, pielea-ți fină,
Ochii-ți strălucitori ca stelele
Mi-ai luat mințile de la-nceput;

Cât aș fi vrut 

Să nu mă mai îndrăgostesc... !
Azi, fără tine, nu pot să trăiesc,
Timpul se oprește în loc
De fiecare dată când mă săruți cu foc;

Tu-mi ești destin, îmi ești noroc,
Ești pe primul loc în viața mea,
Oriunde aș pleca,
Te port în inimă și în gând,
Ca tine nu-i altcineva pe-acest pământ.

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Poeme și Dileme