Vulcanul iubirii

Pe țărmuri uitate de timp,
Pe maluri surpate de ape tulburate,
Prin liniștea care răzbate
De dincolo de zidurile tăcerii,
În pragul minunat al serii
Se simte briza caldă a verii.

În zori, pe câmpurile înverzite
Florile stau tolănite la soare,
Păsările călătoare
Se plimbă nepăsătoare
Dintr-un colț al lumii într-altul;

Noaptea, Cerul Speranțelor 
E albastru ca cerneala,
Inima mea, e albă 
Cum e coala de hârtie
Pe care-adesea pun câte un vers
Din următoarea-mi poezie.

Iulie, a trecut în grabă pe lângă noi,
Cu August o să fim în război,
Ploi reci, furtuni, uragane, 
S-au extins în toată țara,
Circulația feroviară 
E întreruptă între Nord și Sud,
Copacii fără frunze, fac poze nud;

Ca să trec de clipele amare,
Mă afund în visare,
Mă prefac că nu mă doare 
Nimic din tot ce se întâmplă,
Nu vreau să mai vărs 
Nicio lacrimă măruntă;

Vreau să fiu oaspete la o nuntă,
Să mă prind în Hora fericirii
Când liniuțele unirii 
Se vor lipi de inima ta;

Curând, de mână te voi lua 
Și vom fugi în lume,
Iubirea o să ne îndrume 
Pe drumul cel bun,
Căci sentimentele noastre 
Nu sunt baloane de săpun;

Eu am să-ți spun ce-am mai făcut
De când nu ne-am mai văzut,
Tu o să mi te așezi în brațe ușor,
Am să te sărut cu drag, cu dor...

Când pe cer nu va fi niciun nor,
Ghidați de lumina stelelor,
Vom ajunge pe Tărâmul fanteziilor,
Vom deschide Poarta amintirilor,
Vom rupe Lanțul slăbiciunilor,
Frumosul meu conchistador 
Care mă cucerești c-o singură privire;

Fără nici o şovăire
Vom pluti în neștire prin Infinit,
Vulcanul iubirii deja a izbucnit,
Focul dorințelor, e de nestăpânit.


Autor ✍ Crisastemis 
Din Volumul - Aromă de Amor