Pe umerii, pe fruntea ta,
În toamna rece, de aramă,
Nu trebuie să îți fie teamă,
În Universul iubirii noastre
Nu va fi nicio dramă,
Niciun spectacol de gală gratuit;
Dacă din cerul acoperit de nori
Va curge venin în Grădina Raiului
Cândva plină de flori,
Îți voi picta pe pereții din dormitor
Câmpuri de maci și de bujori;
Când se vor stinge stelele în zori,
Să nu cobori din sferele înalte
Unde te-a dus iubirea mea,
Căci eu nu te voi uita;
Te voi păstra în amintire,
Îți voi netezi calea spre nemurire,
Vei străluci ca un diamant
Pe planeta din aur curat
Din poezia-mi inocentă, dedicată ție.
Dacă parfumul de iasomie
Se va învechi,
Ne vom regăsi pe Aleea cu nostalgii,
Iubirea noastră nu se va sfârși,
Trenul fericirii va opri de fiecare dată
În gara fermecată
Unde ne-am cunoscut.
Dacă timpul va trece
Prea repede pârleazul,
Dacă vreo lacrimă amară
Îți va scrijeli obrazul
Când vom schimba macazul vieții,
Să nu lași voalul tristeții
Să-ți acopere inima,
Chiar dacă nu voi fi lângă tine,
Voi rămâne în veci a ta.
Gura mea nu va săruta buze străine,
Voi adormi în fiecare noapte
Cu gândul la degetele tale fine,
La ochii tăi strălucitori;
Îți voi trimite
Sute de fiori de dor la pachet
Indiferent pe ce continent te-ai afla,
Săgeata lui Cupidon se va plimba
Din inimioara mea în inimioara ta,
Și când va fi soare, și când va ploua.
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Aromă de Amor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu