Parfumul fericirii

În prag de seară, din Univers, 

Liniștea coboară pe pământ,

Vântul blând, se strecoară

Printre crengile copacilor 
Cu frunza rară. În aerul proaspăt, 

Se simte miros de tei, 

De trandafiri și de tămâioară,

Am uitat de gustul amar de pelin;

Nu beau bere, nici vin, beau Apă vie 

Din Izvoarele sfinte ale lui Dumnezeu,

El mi l-a adus în dar, pe iubitul meu,

Care mă face fericită mereu.

Pe cerul senin, luna încet răsare, 

Stelele dansează în jurul ei,

În inima-mi mare, 
Iubirea e ca o floare 
Cu petale roz și aurii,

În stomac, am fluturi 
Albaștri și argintii.

Abia aștept să plec într-o vacanță 
Lungă, fără probleme, fără peripeții,

Cu iubitul meu de mână,

În prima noastră lună de miere!

Noi nu avem secrete, 

Nu alergăm după himere,

Viețile noastre 

Nu sunt învăluite în mistere,

Amândoi știm că iubirea 

Nu are frontiere,

Nu avem bariere, nici teste de trecut,

Ne integrăm când vrem în Absolut,

Ca să ne bucurăm de parfumul 

Plăcut al fericirii;

Trecerea timpului, nu ne va deranja,

Furtuni, uragane dacă vor apărea, 

Nu ne vor afecta,

Din lanțul iubirii noastre, 

Nu se va rupe nicio za.

Autor ✍ Crisastemis

Din Volumul - Aromă De Amor