Iubirea vieții mele

Iubește-mă așa cum te iubesc eu,

Fii răsăritul meu de soare

Ca să îți fiu lumină lină 

În nopțile magice de visare

Când vrei să mergem împreună

Pe-a fericirii minunată cărare.

Rămâi blânda-mi alinare

Ca să-ți rămân scut de apărare

În fața oricăror furtuni,

Iubește-mă profund,

Săptămâni, luni, și ani la rând,

Poartă-mă neîncetat 

În al tău suflet și gând.

Nu mă pierde printre amintiri,

Iubește-mă 
Din toată inima ta frumoasă,

Ca pe o melodie duioasă,

Sau ca pe Imnul Marii Uniri,

Fii stejarul veșnic verde 

Din grădina-mi fermecată 

Plină de magnolii și de trandafiri,

Șterge cu buretele uitării

Suferințele din trecutele-ți 
Triste iubiri.

Distruge zidul mare al tăcerii

Când nuferii răsar din ape tulburi,

Lacrimi mari, ca boabele de struguri

Nu vreau să mai cadă

Din ochii-mi care vor să vadă

Doar cele două străluciri de stele 

Din ochii tăi, iubirea vieții mele.

Autor ✍ Crisastemis

Din Volumul - Aromă De Amor