Aș vrea să fii un porumbel,
Sau un menestrel iscusit,
Să-mi cânți balade de iubire,
Iar eu să te sărut în neștire;
Aș vrea să fim conectați mental
Și emoțional cu mii de fire,
Să stăm pe aceeași linie de plutire,
S-avem aceleași idealuri,
Aceeași gândire,
Să ne rugăm la același
Atotputernic Dumnezeu.
Sau un menestrel iscusit,
Să-mi cânți balade de iubire,
Iar eu să te sărut în neștire;
Aș vrea să fim conectați mental
Și emoțional cu mii de fire,
Să stăm pe aceeași linie de plutire,
S-avem aceleași idealuri,
Aceeași gândire,
Să ne rugăm la același
Atotputernic Dumnezeu.
Aș vrea să mă porţi neîncetat
În sufletul tău,
Să stai lângă mine când îmi e greu,
Să fii doar al meu,
Să nu mai pleci niciunde,
Să-mi ștergi lacrimile plăpânde
De pe obrajii-mi rumeni;
Te doresc mai mult ca niciodată,
N-am să las pe nimeni să ne despartă,
Am să mă lupt ca o fiară turbată
Pentru iubirea noastră
Pură, adevărată,
Pură, adevărată,
Căci ești alesul inimii mele;
Îți voi face cunună
Din aurul din stele,
Voi pune numele tău
Între ghilimele
În orice pagină de poveste,
Îți voi picta pe umeri
Aripi mari de fluturi
Și de păsări măiestre
Cu care să poți să zbori
Până dincolo de nori,
Să te întorci în lumea-mi
Plină de culori.
Aș vrea ca ieri, să devină azi,
Să-ți văd ochii blânzi, calzi,
Să ne privim ore în șir, în tăcere;
Am nevoie de duioasa-ți mângâiere,
De sărutu-ți dulce,
Ca un fagure de miere.
Aș vrea să fiu pe veci a ta,
Floare delicată de Nu-mă-uita,
Icoană sculptată din vise frumoase,
La care să te închini, de șase,
De șapte, sau de nouă ori pe zi;
Aș vrea să-mi umpli clipele pustii,
Să mă trezesc mereu
În brațele-ți calde, iubitul meu,
Să-mi fii partener pe viață,
Căci deocamdată îmi ești
Rază de fericire și de speranță.
Autor ✍️ Crisastemis
Din Volumul - Supradoze de iubire
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu